Muzică de apartament
?un . de!
“(căci omul are trebuință de dragoste ; inima lui prietene au făcut pe inime ; e ca o pară de foc cu deosebirea că multul sau basul ei cată în sus către cer și puținul sau ascuțitul în jos)”
|
– luat deoparte, întunericul unei senzații de portocală vede mototolit. își dezleagă umerii, pălăria în cuțit și cu ceasul de la mâna stângă măsoară pianul. un artificiu, două migdale, trei ciorne de-alaltăieri și așa mai desparte până când sângele alb negru. apoi înlemnește un scaun. toate privirile din jur, brusc, nu există. într-o doară s-a cuibărit ce diez și-ntreabă destul de politicos dacă știe cineva un șofer. totuși, dacă se poate, să se priceapă și la croitorie. vreo câțiva centimetri, nu mai mult. între timp s-a cam rătăcit foamea. apune tencuiala și trebuie drumeag la culcare. coșul de fructe insistă dar întuneric nicăierea.